luni, august 11th, 2008

Proiect Nou: Comedy Corner

Scurt si la obiect: Permite  colaboratori .Doreste sa produca rasete.
 
http://comedycorner.weblog.ro/

joi, iulie 24th, 2008

Landscaping

   So there were 2 friends once upon a time a long time ago in a long forgotten time. And they worked for a long time and afterwards took some time to talk about time. And they talked about time for a long time and in the time they talked the sun started going down. Then one of them said.

-To what good my friend? Why work and build when it will all be dust someday?

-Would you have me lay down and die?
-No…but…
-So then if we’re not laying down doing nothing we might as well do something good…
-To what good? The sun will set on the same horizon each day…
-Then let’s change the shadows it casts at least..
-Huh?!
-Shadows. I want to change the shadows it casts. I don’t like that one. Looks evil. I’m going to put some earth on that mound .
-What good will your work do?
-My children will enjoy a helluva sunset…

vineri, iunie 27th, 2008

… ( 3 puncte)

   In semi-intuneric pe un tron in fata unei mese neregulate in fata  lor statea cu o privire intelegatoare si plina de compatimire . Pe scaunele reci se uitau unul la altul plini de ura sau tristete sau chiar lipsit de orice sentiment. Trei lumanari stateau pe masa.Una ardea cu o flacara alba fara sa se miste, alta cu o flacara rosie batand in lumina unui vant ce parea sa bata exclusiv pentru ea, dansand cu miscari bruste in bataie neregulate ale curentului iar a 3-a se misca incet intr-un curent venit parca din neant, o flacara albastra si mica,aproape sa se stinga ce ardea lumanarea si aproape se ineca in ceara topita.
*Ce vrei?
- Nu stiu…
- Stiu…. dar nu pot…
- Pot… dar …
*Dar?
- Nu vreau….
- Vreau dar nu-mi convine….
- Vreau dar nu vreau….
*Cum vine asta?
- As pierde mult…
- As pierde ceva dar n-am siguranta ca as mai gasi ….
- N-as pierde nimic dar n-as mai gasi ceva la fel….
*De ce zici ca n-ai mai gasi ceva la fel?
- E unic….
- E ceva mai special comparat cu restul de pana acum ….
- Toate sunt diferite… Intr-un fel sau altul ceva difera.
*Mai poti continua asa?
- Da… Mereu…
- Da . Dar nu-mi convine…
- Nu . Toate pana la un punct.
*Ce o sa faci?
- O sa incerc in continuare…
- Nimic ….
- Schimb ceva… nu mai pot.
  Se ridica pregatit sa dea un verdict . Cei trei priveau nerabdatori.  Nu mai asteptara verdictul, stinsera toti lumanarile si plecara in intuneric. O usa din noaptea ce inconjura masa se tranti si pe ea intra o lumina puternica. De la rosu,la albastru ,la galben ,la mov toate nuantele si culorile se jucau in flacara ce lumina cu putere a lumanarii aurii din mana noului venit. Ceilalti trei, aflati in fata unor usi se uitau uimiti la noul aparut.
-Scuze.. Am…
-E prea tarziu….
-Degeaba …poate daca veneai mai devreme…
-Ce cauti aici acuma? Pleaca.
   Usile se deschisera si inchisera simultan, una trantita,una fara zgomot si una ramanand intredeschisa.
- Imi pare rau . Am uitat . Ma deranja lipsa luminii si m-am gandit…
* Nu mai conteaza….
- Nu mai zice asta. Nu ai de unde sa stii.
  Se apropie de masa. Impinse scaunele in parti,lua un scaun  de sub masa care se facu mare pana ajunse la nivelul lui. Isi lua lumanarea,aprinse celelalte trei lumanari, fiecare avand flacara de dinainte.
-Acuma . Sa vorbim… Inainte sa intrebi sa stii ca nu renunt pentru ca e prea frumos chiar daca e mai greu. E interesant. Asa e viata….

joi, iunie 19th, 2008

Luna mea

In primul rand eu nu cred in lucruri
paranormale,fantastice etc in cele mai multe cazuri. Daca eu nu l-am
vazut poate nu exista. Singurul motiv pentru care cred in Dumnezeu e
pentru ca numai asa pot sa explic inceputul lumii. Recent insa trebuie
sa spun (recent = cateva luni ) ca am inceput sa cred in ceva ce sincer
nu pot sa explic. Exista o anumita persoana pe care mi-am luat
libertatea sa o aseman cu luna. Din aceasta asemanare s-a nascut
urmatoarea mea superstitie: De fiecare data cand , involuntar , ma uit
spre cer si vad luna inevitabil urmeaza sa o vad pe ea si invers. Cand
o vad pe ea inevitabil o sa vad involuntar luna pe cer. Bizar e ca nu
ma insel des. Sau poate deloc … M-am uitat la cer ziua si am vazut
luna, m-am uitat cand erau nori doar ca sa apara dupa cateva minute
luna exact unde m-am uitat eu mai inainte, m-am uitat la blocuri doar
ca sa fac cativa pasi si sa vad luna unde ma uitasem inainte. Si … nu
pot sa-mi explic… Ultimul episod ,proaspat de azi cand, in drum spre casa am avut o dorinta iar sa ma uit la cer. Mi-a trecut prin cap "Nu te uita…oricum n-are cum sa fie p-aci." si mi-am oprit miscarea la jumatate ,ochiul fugind spre o pata alba spre cer, nesigur ce era. La maxim 50 de metri in fata,pe o banca in dreapta mea, ca un fel de raspuns la indoiala mea ,se afla ea. 

marți, iunie 10th, 2008

Self Quotes

Un om inteligent e deobicei unul dintre toti ceilalti care doar are curajul sa spuna ceva evident inaitea celorlalti devenind astfel cel ce a descoperit asta.

duminică, mai 25th, 2008

Aberatie Pura 16 : Simple complexity

The complexity of mankind is only equaled by their simplicity …  
 
 
[ Nu o sa fac nici un efort sa explic asta. Sa inteleaga cine poate pentru ca azi nu pot eu. A... da... :) ) . Recunosc ca sunt narcisist pentru ca-mi face cu adevarat placere sa ma citez numai pe mine..Nopate buna. ] 

joi, mai 15th, 2008

Flying

There’s no greater risk in life than flying. The higher you fly the more you tend to forget the hardness of the ground and the higher you go the harder the fall will be. No actual warning helps because the actual moment when a person’s wings are clipped off is never certain and no one alive can say that they’ve forever soared through the clouds. Risk playing with the clouds and basking in the warm colors of Sunset and Sunrise only if you know how high you can fly without having your wings burn away. Drift freely on the warm-cold winds of the forever blue sky above the clouds but never go so high as to forget that there is no air at a point.Or better still, fly higher. Move the stars,dance with the Moon around the Earth and dream in the pure white light of the Earth’s mistress. Fly higher and higher and go away, play with the planets or push them out of your way but be weary of their dangers. Neither the dangerous flames of Mars in moments of anger, the noxious gases of Jupiter in moments confusion nor the cold ice of Pluto in moments of dispair should engulf you while flying and persuade you to land there forever and forget who you where and the ones who gave you wings. But only fly as high as you can, high enough to sustain the fall for should you fall too far you risk more than breaking your wings. Should you break your legs and fall too far from anyone to help you you’ll be destined never to fly again. But then again nothing simple and risk-free is actually worth the effort. Flying is one of the few things in life that’s actually worth it and feel free to fly as high as you can and jump from the highest cliffs in the a attempt to get your wings because life’s short and you never know if you’ll ever get the chance to fly again or if you’ll ever be able to fly that high. Now my friends I leave you to make your decisions on weather you’ll fly or live on the Earth until you die. There’s no risk on living on the Earth ,it’s safe and comfortable but there’s no real joy either. I’m off to stretch  my wings a bit…. It’s been a while…

vineri, aprilie 25th, 2008

Aberatie Pura 15: Oameni

Oamenii. Ce sunt oamenii? Oamenii sunt case . Case imense cu zeci de camere dispuse fiecare intr-un mozaic unic cu holuri puse ciudat si doar intrand in anumite camere sa poti sa ai acces la altele,cele mai importante fiind logic cele mai ascunse sau cele pazite cel mai bine. Oamenii sunt case cu un stapan senil care da tuturor chei de la camerele din casa. Fiecare cheie e unica, deschide un numar diferit de usi si alte usi, fiecare deschizand un numar diferit de camere si cu alte drumuri prin casa. Si asta spune multe si despre cei cu chei. Sa-i consideri prieteni pe cei ce-ti cunosc camerele pe dinafara, care stiu unde e aruncat fiecare lucru in ce coltz si cum si cum sa ajunga repede unde vor. Sa-i respecti pe cei ce-ti deschid usi la camere pe care nici tu nu stiai ca le ai sau care-ti arata ca au camere mai mari,mai fastuoase sau mai frumoase,dar nu orice camere ci cele care trebuie cu adevarat sa conteze. Tine-i aproape pe cei care iti umplu camerele cu caldura si veselie,pe cei care te ajuta sa te cureti mizeria ramasa in urma altora sau cei care-ti arata ce ai in camere  si nu are ce cauta in casa ta. Si… Sa fi sigur ca iubesti persoana care cand pleaca iti goleste cele mai importante camere si lasa frigul peste tot…

vineri, aprilie 4th, 2008

Aberatie Pura 14: A speck of insanity

Circulam astazi pe drumurile intunecate a micului nostru oras…Nu…nu nostru. Nu toti care cititi asta sunteti din Giurgiu. Micul meu oras. Merge mai bine. Asa…Revenind.In timpul in care am traversat o buna parte a orasului intr-o semi-bezna linistitoare la umbra protectoare a copacilor care ascundeau bucati din trotuare de lumina iscoditoare a luminilor ma trazsneste puterea linistitoare a intunericului in zgomotul d-acolo si stau mergand cu viteza inainte inapoi acasa ma gandeam la cat de ciudat suna micile mari adevaruri ale vietii. Si cat de greu mi-a fost sa ajung pana aici cu textul Ca,logic, lucrurile simple sunt grele si lucrurile grele sunt simple.Si daca aveti vreodata de gand sa ma contraziceti va recomand cu caldura sa dati o lucrare la mate. Sau sa realizati proiecte. Sau multe altele sa vedeti ce usor e sa treci de partea grea,sa gasesti rezolvarea si sa te incurci in lucruri mici ( gen cine are imprimanta… ) pentru ca exista mereu o sansa destul de mare sa  te incurce "the little things". Dar trebuie tinut minte insa ca si sansele mici sa se intample ceva sunt imense in doua situatii diametral opuse: Cand iti doresti cu adevarat sa se intample ceva sau cand iti doresti din tot sufletul sa nu se intample. Pentru ca de ce-ti e frica cu adevarat nu scapi oricat de imposibil pare a fi iar "where there’s a will,there’s a way" functioneaza aproape mereu in special cand vointa e mai puternica. Poti sa vrei bani,timp,prieteni sau iubire,toate 3 sau 4 sau cate or fi lucrurile strict necesare pentru existenta omului implica fie vointa fie norocul parvenitului intr-un echilibru perfect pentru fericirea absoluta(fie o vointa puternica si determinare de fier si lipsa norocului ,fie norocul parvenitului in cantitati industriale si lipsa vointei sau ceva intre) sau total disproportional(o lipsa de vointa,indifernta si un ghinion cronic de la inceputul vietii) pentru viata de caine a omului. Din fericire(sau nefericire pentru cei ce nu apreciaza simtul sadic si ironic de umor al vietii) omul nu are acces la probabil un mare panou sau ce o avea soarta unde ne este programat norocul ( sau ghinionul in lipsa norocului) ca sa stie cat de mult trebuie sa traga (macar sufleteste sa fie pregatit amaratul…) sau cand sa o lase balta ca pur si simplu nu o sa mearga si deci,o luam pe ghicite, incercand lucruri care nu ne par posibile ,uneori pana nu mai putem ,si abandonandu-le putin prea devreme,fix inainte de ocazia perfecta pentru a le realiza (asta facand parte din frumusetea vietii .) . E la fel in cam orice domeniu fie el cel al profesiei (Sunt elev deci exemplul vine din mediul  : " Daca mai raspundeai iti puneam 10 dar asa nu pot mai mult de 9".) ,al "dragostei" in multele si neintelese forme ale ei ( "Mie imi placea de el…pacat ca umbla cu aia acuma." ) etc  exemplele sunt numeroase si timpul prea scurt. Ca veni vorba de "dragoste" stiati ca deobicei persoana care tine cel mai mult in acest mod la alta persoana e deobicei unul dintre cei mai buni prieteni ai persoanei respective? (Sprite.Prietenul tau cel mai bun te doreste.Spune pe bune.Pacat ca nu au zis-o pana la capat.) . Si mai ciudat este faptul ca in relatiile de prietenie girl-boy,male-female sau cum vreti sa le numiti deobicei la cel putin una din parti a existat o dorinta ca cei doi sa fie mai mult decat prieteni,dorinta dintr-un motiv sau altul neimplinita (sau implinita si sfarsita) si persoana respectiva s-a hotarat sa mentina o relatie de pretenie sau se complace in acea situatie
 pentru ca nu poate sau nu vrea sa renunte la prezenta celeilate persoane sau…sau cautati voi alte variante. Pentru ca mereu exista mai mult de o solutie,varianta etc. Sinonime . Problema e ca din infinitul relativ de solutii sau sinonime nu toate convin (fie din punct de vedere estetic,contextual sau pur si simplu nu-ti place si gata. ) . Dar intotdeauna exista inca o solutie cel putin. O solutie implica existenta alteia. Somn usor.E tarziu si timpul nu-mi mai permite sa continui,nu ca as mai avea ce. Ciudat timpul asta. Cine n-ar da ce are mai scump pe lume(sau ceva apropiat) sa-l controleze sau sa-i afle misterele? Toti avem ceva ce regretam in trecut,ceva ce am fi vrut sa facem altfel sau sa nu fi facut deloc. Totusi daca mi s-ar da ocazia sa indrept ceva in trecutul meu probabil as refuza. Toate greselile constituie un mod de castigare a experientei iar cei ce nu gresesc nu cunosc,chiar daca pur teoretic stiu perfect nu e acelasi lucru sa vorbesti desrpre ce-ai citit fata de ce-ai suferit.Somn usor iar.

joi, martie 27th, 2008

Critica Saptamanii – Episodu’ 5- Principul “Ce-ti e in plus sau in minus guma mea pe jos?”

Mai sus numitul principiu e un side-effect cu tenta contagioasa a mentalitatii de turma si se manifesta simplu.Efectele ei sunt omniprezente si te urmaresc prin lume mai rau ca o umbra.Vrei un exemplu?Uite-te pe strada.Uite-te la prima hartie pe care o vezi. Uite-te in jurul ei pe o raza de …sa zicem trei metri.Cate hartii sau gunoaie de alte fel mai vezi?Fiecare gunoi aruncat deobicei are in subconstientul persoanei gandul urmator: "Eh…au aruncat si altii…ce mai conteaza si guma mea?" . Problema la aceasta gandire nu se refera la prima persoana care gandeste astfel. Problema vine cand vine al 200-lea ins care trece prin zona cu pricina si,dupa alti 198 de insi care inaintea lui au gandit la fel si s-au debarasat de gunoaiele de toate felurile,formele sau culorile curcubelui gandind identic ca numarul 1 care a trecut pe acolo si a aruncat guma.Si toate astea bineintels in raza de maxim 3 metri de la un cos de gunoi colorat strident cu portocaliu pe fundalul gri ca nu cumva sa-l rateze cineva.(" Vezi ba ca e cosul acolo" "Da ba l-am vazut…" si arunca pe jos hartia) .Asa-i romanul. La 3 metri de cosul de gunoi inainte sau dupa se arunca fara jena gunoaiele,se traverseaza la 3 metri de o trecere de pietoni(ma simt…),depaseste cu 3 kilograme limita recomandata de oua pe luna intr -o saptamana in timpul Pastelui (Stiti voi…atunci cand se sarbatoreste NASTEREA DOMNULUI…),voteaza 1 din 3 insi ca ,deh,ce conteaza votul meu cand voteaza restu cu nu-stiu-care prosti si exemplele sunt numeroase.  Sa presupunem prin absurd ca cineva de la primarie se ocupa destul incat sa treaca pe acolo cineva si sa curete stratul de gunoi biodegradabil ( biodegradabil in urmatorul secol bineinteles…da ce ti-e o 100 de ani in plus sau in minus la 20 de ani cand tu mori la 40 din cauza tigarilor cu smocuri biodegradabile .Cand?Pai tot in vreo 100 de ani.La fel ca sticlele de plastic si multe altele.) .Si din pacate prin maturile din crengi raman trei hartii. Si astia trec mai departe.Si la prima ora,in drumul etern si monoton spre acelasi ciclu zilnic repetitiv personajul nostru principal se plictiseste de guma lui si doreste sa o schimbe. Intra in magazinul de la colt,procureaza un pachet nou nout ,iese si intampina o grava problema existentiala.La exact trei metri de primul cos portocaliu stau grupate primitor trei hartii scapate de cele trei femei care faceau curatenie si au trecut pe trotuarul respectiv.Scotand doua gume din pachetul nou nout el va scuipa a 3-a guma,cea din guma catre cele trei hartii.Acuma sunt patru. Si merge mai departe.Se mai gaseste un batran sa mai intrebe "Nu puteai sa o pui la cos?" si sa-si primeasca replica meritata pentru ca a dat doi bani pe imaginea orasului in care locuieste : "N-oi vrea sa o iau de pe jos acuma?" .Nici o problema.Dupa tine vin altii Nimeni nu va observa guma ta intre sticlele ,tigarile si hartiile de pe jos.Biodegradabile .Ciclu repetitiv infinit.Si mai ne plangem ca traim in orase jegoase. E ca si cum ti-ai da foc la casa si te-ai plange ca n-ai unde sa stai. Dar viata nu e cinstita si nici oamenii destul de inteligenti cat sa realizeze mereu ce sa faca. Si daca realizeaza nu le pasa. Ca efect final acelasi lucru. Prosti sau nesimtiti…

« Pagina precedentăPagina următoare »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X